Perspectiva crestina asupra avortului

Scris de Administrator

Luni, 11 August 2008

Vizualizări: 8346

Familia este prima alcatuire de viata obsteasca si samburele din care cresc toate celelalte forme de viata sociala. Ea este mediul cel mai prielnic pentru nasterea, dezvoltarea si desavarsirea fiintei umane. Copiii, care reprezinta „fondul de aur al neamului”, sunt stimulente si puteri innoitoare care sporesc potentialul natural uman, afectiv energetic si spiritual al poporului caruia apartii, contribuind la regenerarea fiintei noastre spirituale.

Practicarea avortului atat in cadrul casatoriei cat si in cazul relatiilor extraconjugale si intamplatoare este o crima impotriva vietii umane in general si a copilului in special, in ciuda intalnirii lui, pe tot parcursul istoriei omenirii, ca o realitate, din nefericire, constanta, aparuta si justificata de multi reprezentanti ai omenirii. Ierburi si practici care provocau avortul erau pretutindeni cunoscute si se foloseau. in vechime insa, orice metoda folosita pentru intreruperea de sarcinii era considerata nepermisa.

Pro avortistii, adica adeptii intreruperii artificiale de sarcina, sunt astazi o adevarata miscare internationala, concretizata in asociatii, grupuri de initiativa, conferinte, manifestari de protest, cerand ca avorturile sa nu fie, in nici un fel pedepsite de legile civile.

Mitropolitul Kalamaras de Nikopole – Grecia precizeaza ca „principalul argument al adeptilor scoaterii de sub incidenta legii a avorturilor este ca orice femeie sa aiba dreptul sa dispuna ea insasi de trupul ei si ca nu permite unei a treia persoane, oricarei persoane sau grup de persoane, sa intervina si sa hotarasca asupra unei teme atat de personale, ca cea a dispunerii de propriul trup“ [1]. La o manifestatie pentru legalizarea avorturilor, manifestantele strigau ritmic: „Afara legile din corpul nostru”.

Asadar au aparut polemici vii intre adeptii practicarii avortului si adversarii lui. Ele au loc in jurul a cateva idei principale, pe care le vom prezenta in continuare.

Prima se refera la faptul ca proavortistii declara ca fatul nu este om, deoarece nu are viata proprie, nu este o persoana umana, doar o aglomerare de celule. Afirmatia are un caracter generic: sub semnul ei se regasesc toti partizanii avortului. in acest sens o vom cunoaste pe cea a lui Judith Javis Thomson [2] care apare drept emblematica pentru mentalitatea pro-avort. Autoarea, profesoara de filozofie, respinge argumentele crestine referitoare la faptul ca „fetusul este o fiinta umana, o persoana inca din momentul conceptiei”. Convingerea lui J. J. Thomson este ferma „Un ovul tocmai fertilizat, o colonie de celule tocmai implantata, nu este o persoana mai mult decat este ghinda de stejar” [3]. Contraargumentul crestin fata de o asemenea gandire pozitivista este nuantat dar ferm. in primul rand, comparatia dintre ghinda si ovulul uman este cel putin deplasata. Una este fiinta omului si alta ce a stejarului (daca poate fi vorba de o fiinta a stejarului). in al doilea rand, contraargumentele crestine pot veni chiar din domeniul stiintei. Cercetarile stiintifice contemporane confirma teologia si viziunea crestina cu privire la viata copilului nenascut. Cu multi ani in urma medicii din SUA sustineau ca viata fatului incepe dupa implinirea a 12 saptamani de la momentul conceperii.

Astfel, medicul american ginecolog Bernard Nathanson, fost director al unei clinici speciale de avorturi, care in decursul a doi ani a intreprins 60000 de avorturi folosind cele mai moderne mijloace tehnologice (ultrasunete, examinarea electronica a inimii fatului) a ajuns la concluzia ca „fatul este fiinta omeneasca separata, cu toate caracterele personale specifice” [4] .

Pentru fundamentarea concluziilor sale, Nathanson a folosit filmarea cu ultrasunete a avortului unui fat de 12 saptamani. Video-caseta inregistrata, care poarta titlul „strigatul mut” dovedeste ca:

* fatul presimte amenintarea instrumentului ucigas al avortului;

* manifesta perceperea pericolului care reiese din urmatoarele actiuni;

* se misca intr-un mod violent si agitat;

* cresc bataile inimii de la 140 la 200 pe minut;

* deschide gura larg ca intr-un „strigat mut”.

Astazi concluziile lui Nathanson au fost depasite de medicina nucleara care constata ca:

* la 18 zile de la concepere se face simtita bataia inimii fatului si se pune in functiune sistemul circulator;

* la 5 saptamani se vad clar nasul, obrajii si degetele fatului;

* la 6 saptamani incepe sa functioneze sistemul nervos, se distinge clar scheletul si incepe sa functioneze stomacul, rinichii si ficatul fatului;

* la 7 saptamani se fac simtite undele encefalice, micutul copil are toate organele interne si externe definitiv conturate;

* la 10 saptamani copilul nenascut are toate caracteristicile pe care le vedem clar la copil dupa nasterea sa.

in acelasi fel s-au pronuntat si alti multi doctori si specialisti in astfel de probleme din diferite tari. Concluziile medicului Ernest Hampt, dintr-un studiu moral, sociologic si biologic foarte documentat, sunt definitorii pentru cei ce se opun avortului clasificandu-l drept crima cu premeditare. El afirma: „ovulul fecundat nu este o simpla masa celulara fara caractere specifice. El nu este in acest stadiu nici farama de viata botanica, nici macar embrionul mediului biologic de viata. Este pe deplin si absolut viata unei existente umane. si are atata viata cat are un nou nascut, copilul de gradinita, adolescentul si adultul. Prin urmare, prin avort se omoara viata omeneasca, existenta omeneasca, chiar daca se afla in stadiul cel mai de inceput”. [5]

Georges Habra sustine si el existenta vietii intrauterine atunci cand afirma – pe baza unor rapoarte stiintifice – ca cei 20 de dinti de lapte sunt prezenti deja la 6 saptamani si jumatate. De asemenea, creierul copilului nenascut este intreg dupa 8 saptamani. [6]

Prin urmare, cel care practica avortul nu atenteaza la structura unei aglomerari de celule, ci la o viata omeneasca. Parintele profesor Constantin Galeriu aduce noi argumente stiintifice in acest sens. Ele prefateaza cartea doctorului Kenneth McAll. [7] Iata doua dintre ele: Primul se refera la marturisirea unei femei care a avortat in luna a 6-a. A avut o experienta oribila cand si-a vazut propriul fiu (care supravietuise avortului) in incubator incercand sa scape cu viata. Spatele ii era plin de cicatrici provocate chiar de mama lui cand a incercat sa-i suprime viata.

Din perspectiva crestina faptul acesta nu ramane fara urmari. Efectele crimei se transmit nu doar asupra parintilor ci si asupra ramurilor colaterale a arborelui genealogic. De aceea este nevoie de Sfanta Liturghie pentru mentinerea pacii in familia respectiva. Deci „viata incepe chiar in momentul conceperii pentru ca atunci incepe reproducerea celulelor, specializarea si functionarea lor” [8] .

Faptul acesta era stiut cu mult inaintea multor descoperiri stiintifice moderne. Astfel Tertulian, misionarul crestin din tinuturile Africii de Nord, respingea fara drept de apel distinctia dintre fetusul format si cel neformat si implicit deconstruia argumentele pro-avort. „Nu conteaza ca suprimi o viata care exista deja pe lume sau distrugi una care vine sa se nasca, este unul si acelasi om; fructul este deja existent in samanta” [9]. in secolul al IV-lea al erei crestine Sfantul Grigorie de Nyssa se pronunta si el la fel de clar si categoric cu privire la viata intrauterina. „Nu exista indoiala despre cel care creste „in utero”. Trebuie sa ne gandim ca momentul de inceput al existentei este acelasi pentru trup cat si pentru suflet” [10] .

Cea de-a doua idee din polemica pro si anti avort se refera la faptul daca mama are un drept la viata inaintea unui fiu „agresiv”? Evident, cei care sustin optiunea pro avort raspund pozitiv. Din punctul lor de vedere, mama are un drept in plus inaintea ”aglomerarii de celule” numita fetus. Are, in primul rand, dreptul la viata neconditionat propriu oricarei persoane. Apoi are si dreptul de a decide ce se intampla in propriul ei corp. Concluzia acestui rationament este cat se poate de just formulata de aceeasi J. J. Thomson: „este cert ca o femeie isi poate apara viata impotriva amenintarii la care o supune copilul nenascut, chiar daca aceasta inseamna a-l ucide” [11], J. J. Thomson isi reprezinta situatia mamei insarcinate si a copilului ce urmeaza a fi avortat in felul urmator: „Ambii sunt nevinovati: cel care este amenintat, nu este amenintat datorita unei vini, iar cel care ameninta nu face cu intentie acest lucru”. intr-adevar, copilul este nevinovat. Numai ca el nu este nici pe departe un „amenintator”, un „criminal” la adresa vietii mamei. Aceasta mica creatura a lui Dumnezeu nu are cum sa fie un „amenintator” al vietii. Dimpotriva, Biserica sustine ca dreptul la viata al fiului nenascut este egal cu al mamei. Mama n-ar avea, in acest caz, un dublu drept la viata asa cum sustin proavortistii. Situatia este, din punct de vedere crestin, tocmai inversa: dreptul la viata al celui ce urmeaza sa se nasca este mai important decat dreptul la sanatate al mamei. Mai mult, dreptul la viata al copilului care urmeaza sa se nasca este sigur, in timp ce pericolul pentru viata si sanatatea mamei nu este asa de sigur (cel putin in majoritatea cazurilor). [12]

J. J. Thomson mai sustine ca mama insarcinata nu este„amenintata” datorita unei vini. Avem aici de-a face cu o dubla eroare. Pe prima, cea referitoare la copilul „amenintator” am comentat-o. Cea de-a doua se refera la asa zisa nevinovatie a mamei. Cum sa nu fie mama vinovata? Crestineste vorbind, ea a practicat un act sexual in afara dorintei de procreare. Or, Sfintii Parinti sunt in acest caz categorici. Un asemenea act sexual izvoraste din placerea simturilor, se consuma deplin in orizontul unor delicii trupesti si este, prin urmare, culpabil. A nu se intelege de aici ca religia crestina condamna orice act sexual care nu sfarseste procreativ. Nu, ci condamna actul sexual care este savarsit doar pentru placere. Atunci cand actul sexual se soldeaza cu o sarcina, religia crestina solicita din partea ambilor parinti demnitate si spirit de sacrificiu pentru cresterea si educarea acelui copil. Nici un motiv din lumea aceasta – cariera, lipsa locuintei, saracie, etc. – nu este in masura sa justifice crima numita eufemistic avort.

in sfarsit, cea de-a treia idee din polemica pro si antiavort are in atentie dreptul mamei de a hotari asupra a ceea ce urmeaza sa se intample cu propriul ei corp.

Partizanii avortului judeca situatia in termeni juridici, cu totul neadecvati situatiei care are serioase componente religioase si metafizice ce scapa unei interpretari de natura juridica. J. J. Thomson aproape ca fetisizeaza dreptul mamei de a dispune de propriul ei trup. Reproseaza crestinilor faptul ca-l minimalizeaza, punand mai presus „dreptul la viata al unei persoane”, mai exact pe cel al copilului nenascut.

Pentru a convinge in legatura cu „falsitatea” judecatilor crestine referitoare la avort J. J. Thomson invoca exemplul unui violonist suferind de o afectiune renala si contactat in secret la rinichii unuia dintre noi. „Te trezesti intr-o dimineata spate-n spate intr-un pat cu un violonist inconstient. Un violonist inconstient, dar celebru. S-a descoperit ca are o afectiune renala fatala, iar Societatea Melomanilor a cercetat cu minutiozitate totala toata documentatia medicala existenta si a aflat ca numai tu ai grupa sangvina necesara in acest caz. Prin urmare, te-a rapit, iar noaptea trecuta sistemul circulator al violonistului a fost contactat la al tau, astfel incat rinichii tai sa poata fi folositi pentru a extrage substantele otravitoare atat din sangele lui, cat si din al tau” 13]. Autoarea intreaba: „Este normal sa acceptam o asemenea situatie? Raspunsul ei este negativ. Normal este ca eu sa stiu si sa accept cuplarea rinichilor mei la o alta persoana si nu sa mi se impuna acest lucru. Concluzia la care autoarea vrea sa ajunga este urmatoarea: asa cum eu am dreptul sa decid daca violonistul va trai sau nu cu rinichii mei, tot asa si mama are dreptul sa decida daca copilul se va naste sau nu.

Din punct de vedere crestin aceasta analogie este desigur deplasata. Mai intai, nu se poate compara un violonist, desi valoros, cu propriul copil. Acela e o persoana straina, iar copilul imi apartine si eu ma pregatesc sa-i fac lansarea in lume. Apoi copilul nu se afla ca un „intrus” in corpul mamei, nu este implantat de o persoana straina. Conceperea copilului este rezultatul firesc al unui act sexual, acest lucru este cunoscut si trebuie acceptat cu responsabilitatea cuvenita. Mama nu este neglijata in sensul libertatii ei. Libertatea ei se manifesta atunci cand practica o viata sexuala responsabila si tinand cont de sensurile si implicatiile crestine firesti acestui gen de relatie. Odata ales acest mod de a trai, urmarile acestuia nu sunt decat o binecuvantare.

Dupa cum am mai precizat, Biserica, cu intreaga ei invatatura dogmatica, morala si canonica intemeiata pe Sfanta Scriptura si Sfanta Traditie, a fost in toate timpurile si locurile impotriva avortului ca teorie si practica, calificandu-l drept crima impotriva vietii umane, in randul pacatelor strigatoare la cer. in randuiala Sfintei Taine a Cununiei se cuprind rugaciuni pentru rodnicia casatoriei, iar in epitimiile de la spovedanie sunt condamnate toate abaterile de la porunca data primilor oameni „Cresteti si va inmultiti si stapaniti pamantul” (Facere 1,28). Sfintii Parinti hotarasc pedepse bisericesti pentru cei ce predica infranarea de la procreare si socotesc virtute numai fecioria (Canonul 9 si 10 Gangra, Canonul 5 apostolic, Canonul 13 Trulan, Canonul 14 Gangra).

Dar nu numai defaimarea casatoriei este osandita, ci si indeletnicirea cu pregatirea si practicarea mijloacelor de avort pentru intreruperea sarcinilor (Canonul 3 Trulan, Canonul 65 Apostolic, 21 Ancira, Canonul 2 si 8 al Sfantul Vasile, Canonul 33 al Sfantul Ioan Postitorul).

Tertulian (Apologeticum. CIX), misionar crestin, se ridica energic impotriva avortului pe care il califica drept crima. La fel Lactantiu (Institutiones P. C. VI, C.20) si Mimecius Felix. Sfantul Vasile cel Mare in Canonul 52 considera tot atat de vinovate pe femeile care suprima fatul ca si pe cele care-si parasesc copiii, nu-i hranesc si-i expun milei publice. Canonul 36 al Sfantul Ioan Postitorul prevede ca „femeii” care nu se ingrijeste de fatul sau si din cauza neglijentei avorteaza, i se da pedeapsa pentru ucidere premeditata. Sfantul Iustin Martirul si Sfantul Clement Alexandrinul (Stromata) afirma ca omului nu-i este ingaduit sa se casatoreasca decat in vederea continuarii speciei umane si ca o piedica in calea desfranarii. Datoria de a naste copii reiese indirect si din canoanele ce opresc desfranarea si pacatele impotriva firii pe care Sfantul Grigorie de Nyssa, in Canonul 4, le asimileaza adulterului. [14]

NOTE:

* [1] Meletios Kalamaros: Avortul, traducere in romaneste de Garoafa Coman, Editura Bizantina, 1991, p. 4
* [2] Pledoarie pentru avort in Etica aplicata, Editura Alternative, Bucuresti, 1995, pp.26-46, in manuscrisul Avortul din perspectiva crestina de Nicu Gavriluta.
* [3] Ibidem, p. 26
* [4] Perspectiva ortodoxa asupra familiei, avortului, divortului si abandonulu
* [5] Meletios Kalamaros, Idem, pp. 10-11
* [6] Georges Habra: Iubire si senzualitate, traducere de Dora Mezdea, Editura Anastasia Bucuresti, 1994, p. 106
* [7] Vindecarea arborelui genealogic, traducere din limba engleza de dr. Iosif Niculescu, Editura Harisma, Bucuresti, 1993, pp. 7-22
* [8] Georges Habra, Idem, p.115
* [9] Pr. Alex F. C. Webster: Un cuvant ortodox impotriva avortului, in Biserica si problemele vremii, nr. 1, ianuarie 1998, p. 8, ad. put. Nicu Gavriluta
* [10] Ibidem
* [11] Judit Javis Thompson, op. cit., p. 31
* [12] Isidor Nasturica: Etica doctrinei sociale crestine, Editura Gramar, Bucuresti, 1999, p. 179
* [13] J. J. Thomson, op. cit. p. 27
* [14] Teologia Morala ortodoxa pentru Institutele Teologice, volumul II, Bucuresti, 1980, pp.148-149

Sursa: http://www.avort.ro/perspectiva-crestina-asupra-avortului.php

Viata ca dar al lui Dumnezeu: http://www.avort.info/viata-dar-Dumnezeu.php

Prezentare Asociatia "Pro-Vita pentru nascuti si nenascuti" Valenii de Munte - Valea Plopului: http://provitabucuresti.ro/asociatia-pro-vita-pentru-nascuti-si-nenascuti/

Alte surse:

- Brosura: Avortul si contraceptia http://www.avortulsicontraceptia.ro/arhiva/Brosura-Avortul-si-contraceptia-7-mai-2008.pdf