Curs 3 - Curs adresat elevilor de liceu - Bolile cu transmitere sexuala (BTS) - Boli venerice - Dr. Christa Todea-Gross Imprimare
Avort - Ce spune Stiinta, Medicina
Scris de Administrator   
Sâmbătă, 15 Noiembrie 2008
Vizualizări: 9877

CURS NUMARUL 3

CURS ADRESAT ELEVILOR DE LICEU

Tematica: BOLILE CU TRANSMITERE SEXUALA

Bolile cu transmitere sexuala, cunoscute sub vechea denumire de „boli venerice” sunt definite ca fiind afectiuni contagioase a caror transmitere se face predominant sau aproape in exclusivitate pe calea contactului sexual. Aceste boli sunt impartite in doua categorii de afectiuni (dupa OMS):
• boli cu transmitere sexuala „majore”: sifilisul, gonoreea, sancrul moale, granulomul inghinal, limfogranulomatoza inghinala;
• boli cu transmitere sexuala „minore”: uretritele negonococice, herpesul genital, vegetatiile veneriene, scabia, pediculoza genitala etc.
Din anul 1981, odata cu descoperirea infectiei cu HIV, a fost inclus si aceasta epidemie in cadrul bolilor venerice majore.
Aceste boli sunt importante nu numai prin frecventa lor ci mai ales prin repercursiunile mari asupra sanatatii publice (***, Dermato venerologie – pentru studentii facultatilor de medicina generala, medici rezidenti, si medici de familie, ed. Didactica, Bucuresti, 1999, p. 459).
Nedepistate si netratate, aceste boli duc frecvent la grave complicatii uneori chiar la deces. Majoritatea sunt tratabile si vindecabile, exceptie facand SIDA si ultima faza a sifilisului. 

1. SIDA. Cunoscuta sub termenul de Sindrom de imunodeficienta dobandita, a fost descoperita clinic pentru prima data in 1981 in SUA, la homosexuali. 

Sursa de infectie o reprezinta omul infectat cu HIV (virusul imunodeficientei umane: HIV 1 si HIV 2). Modalitatile de transmitere a acestui sindrom sunt:
• prin contact sexual atat la homosexuali cat si la heterosexuali;
• prin sange infectat si derivate de sange (plasma, hematii etc.): 
  prin transfuzii de sange infectat (inclusiv la hemofilici);
  la consumatorii de droguri prin ace si seringi nesterilizate;
  prin transplant de organe;
de la mama infectata la fat.

In ceea ce priveste simptomatologia acestei boli, enumeram cateva simptome dupa care poate fi recunoscuta. La inceput seamana cu o viroza obisnuita: dureri musculare, articulare, angina, febra si transpiratii, inflamatia ganglionilor. Alteori debuteaza cu pneumonie sau cu o eruptie cutanata sau cu icter, etc. 
Ce e important de accentuat este faptul ca un grup de simptome cum sunt febra peste 38°C, transpiratii nocturne, diaree, anemie, slabire progresiva, inflamatia ganglionilor, toate acestea persistand peste trei luni fara o alta cauza depistata de medic, reprezinta o mare probabilitate de a fi aceasta boala, actualmente netratabila, care duce in cele din urma la moarte. 
Trebuie precizat ca intre momentul infectiei si pana la aparitia bolii exista o perioada de cateva saptamani, luni sau chiar ani de zile. 
Dupa ce boala este confirmata atat clinic cat si paraclinic (adica prin teste de laborator) se incepe un tratament care poate stopa boala pentru un timp (1-2 ani) cu conditia ca bolnavul sa suporte acest tratament. Boala evolueaza rapid cu semne si simptome grave: encefalita subacuta (la o treime din bolnavi), leziuni cardiace, leziuni pulmonare, digestive, hepatice, pancreatice, cutanate si cancere dintre care sarcomul Kaposi (vezi plansele) este cel mai grav si apare cel mai des la homosexuali. Uneori bolnavii raman constienti pana in ultimele faze ale bolii, alteori intra in psihoze acute sau nebunie, murind in cel mult 2 ani de zile.
Un procent de 50-70% dintre femeile care au nascut un copil HIV pozitiv, la 2-3 ani de la nastere vor prezenta simptomele infectiei cu HIV, ceea ce inseamna ca acesti copii vor ramane orfani de mama. Actualmente, in Africa sunt 5.000.000 de copii orfani de mama. 

Terapia: tratamentul este cel antiviral (terapie antiretrovirala). Dezvoltarea medicamentelor antivirale a fost si este in continuare plina de obstacole. Continua sa existe limite majore in cercetarea si aplicarea practica a acestui grup de medicamente. In prezent mijloacele terapeutice se clasifica in patru grupe:
I. Chimioterapia antiretrovirala
II. Terapia genica
III. Terapia imunomodulatoare
IV. Alte tipuri de terapie
Din pacate terapia este foarte costisitoare (1000 de euro / luna / pacient), acest fapt reprezentand un mare impediment in tratarea acestor bolnavi. 
Incercarile privind tratamentul cu imunomodulatoare nu au demonstrat inca beneficii clinice evidente. De aceea realizarea unui vaccin ramane o alternativa foarte importanta; eforturile in aceasta directie nu sunt suficiente si sunt destinate inca prea putine fonduri pentru activitatea de cercetare in acest domeniu.
Dupa cum ati observat, cel mai important lucru este si ramane profilaxia acestei boli. In acest sens trebuie luate masuri fata de caile de transmitere:
a. calea sexuala: solutia este pentru cei necasatoriti abstinenta iar pentru cei casatoriti monogamia, evitarea homosexualitatii si a heterosexualitatii cu mai multi parteneri;
b. caile de contaminare prin sange si derivate de sange: controlul donatorilor de sange, combaterea abuzului de transfuzii de sange, sterilizarea corecta a instrumentelor, nefolosirea drogurilor!
c. controlul gravidelor (testul Western Blot).

Dr. med. Antun Lisec ne relateaza urmatoarele despre aceasta boala:
„Daca lumea este decimata acum de avorturi, anticonceptionale si sterilizari, ea este, de asemenea, decimata de SIDA, care se poate transmite chiar si prin sarut, deoarece saliva omului infectat contine multe limfocite si virusul care se numeste HIV.
In ceea ce priveste SIDA, nu se cunoaste doza infectioasa (numarul exact de virusi suficient pentru infectare), ceea ce inseamna implicit ca trebuie sa evitam primirea in trupul nostru chiar a acelor mai mici cantitati de virusi. 
Deja in Europa se raspandeste un tip special de virus E al SIDEI, care se transmite de 500 de ori mai usor decat celelalte tipuri ale virusului cunoscute pana acum.
S a stabilit posibilitatea infectarii cu SIDA si prin folosirea mijloacelor nemorale, adica a prezervativelor. Prezervativul are microfisuri intre 5-50 microni iar virusul SIDA este mult mai mic, de doar 0,1 microni.
Multi dintre cei infectati cu HIV nu sunt constienti de acest lucru, deoarece perioada medie de incubatie a virusului este de 10 ani!
Nu trebuie uitat ca virusul care cauzeaza SIDA ramane viu la temperatura camerei, in afara organismului, mai mult de doua saptamani! De aceea exista pericolul contaminarii la frizerii, barbierii, pedicherii, stomatologii, chirurgii iresponsabili etc., care transmit infectii prin munca nesterila”. 

2. SIFILISUL. Este o boala cu transmitere sexuala in proportie de peste 95% (prin mucoasa genitala) si in procent de 5% se poate transmite si prin sarut, muscatura, prin saliva, sau supt (de la mama bolnava).
La ora actuala, dupa efectuarea ultimelor statistici, tara noastra se situeaza pe locul I in Europa.
Am intalnit multe cazuri la clinicile de ginecologie din Cluj, in care mame purtatoare ale acestei boli, atat inainte de nastere cat si dupa erau izolate intr un salon si tratate cu penicilina, inclusiv nou nascutul care nu era pus la supt. Frecvent nou nascutii prezinta la nastere o serie de malformatii date de aceasta boala. 
Factorii favorizanti ai acestei boli sunt: prostitutia, homosexualitatea si precocitatea activitatii sexuale la tineri! 
Agentul patogen al acestei boli este o bacterie numita Treponema pallidum (Spirocheta pallida).
Care sunt semnele clinice dupa care puteti recunoaste aceasta afectiune? In afara cazurilor in care boala este depistata in mod intamplator printr o analiza de sange numita RBW (reactia Bordet Wassermann) sau VDRL, in restul cazurilor boala este depistata la un control ginecologic la care pacientul se prezinta pentru o leziune situata la nivelul organelor genitale externe. Ce este aceasta leziune? Este vorba de sifilomul primar (faza I = faza primara a sifilisului), care este leziune unica, de 2-3 mm maxim 5-6 cm, rotunda de culoare rosu inchis, nedureroasa si care nu provoaca mancarime; situata la fete la nivelul comisurii vulvare posterioare, vagin sau col, iar la baieti la nivelul santului balano preputial. Aceasta leziune se vindeca de la sine, netratata, la 40-45 de zile, dar analizele de laborator pozitive arata in continuare prezenta bolii.
Daca in aceasta faza nu este tratat sifilisul cu penicilina, boala evolueaza in continuare (dupa aproximativ 6 saptamani) spre faza secundara (faza a II a a sifilisului) in care apare o infectie acuta cu febra, cefalee, dureri musculare si articulare, transpiratii nocturne, oboseala precum si o eruptie cutanata abundenta (sifilide) care dureaza 2-6 saptamani si se vindeca de la sine. Sifilidele se localizeaza initial la palme si picioare, la care se asociaza frecvent si boli precum alopecia (chelia), hepatita sau nefrita (boala de rinichi) etc. In aceasta faza RBW este intens pozitiv (+ + +). Netratata nici in acest moment se intra intr o faza intermediara (latenta) a sifilisului care poate dura intreaga viata. Alteori se ajunge dupa aproximativ 2-4 ani sau chiar 20 de ani la cea de a treia faza numita sifilisul tertiar (faza a III a a sifilisului). Datorita posibilitatii de tratare si vindecare cu penicilina, la ora actuala nu se mai ajunge la aceasta faza decat foarte rar si anume la batrani si copii cu traumatisme fizice, psihice, la intoxicati si alcoolici. Pentru cei interesati, mentionam ca in ultima faza a sifilisului sunt afectate pe langa piele (gomele sifilitice, care sunt leziuni distructive) si viscere: SNC (sistemul nervos central), aparat locomotor, aparat cardio vascular precum si mucoasa nazala, lueta, valul palatin etc.
In sarcina evolutia sifilisului nu este modificata. Efectul sifilisului asupra sarcinii este important deoarece riscul infectiei fetale depinde de stadiul sifilisului. Astfel in faza secundara si tertiara se produc afectiuni grave ale fatului: dupa 18 saptamani de sarcina, prezenta leziunilor fetale este 100%. 
Tratamentul se face cu Penicilina. Mai greu este de tratat sifilisul tardiv care dureaza de peste un an cand sunt deja afectate sistemul nervos central si alte organe si nu mai pot fi evitate sechelele.
Profilaxia acestei boli poate fi facuta doar prin evitarea contactului sexual cu persoane infectate. La contacti se administreaza preventiv, de asemenea, penicilina (Moldamin).

In continuare cateva cuvinte si despre alte boli venerice foarte frecvente aparute la tineri:
Gonoreea (blenoragia): este o boala cu transmitere sexuala majora, produsa de gonococ si care se manifesta la barbati prin uretrita acuta, iar la femei prin cervicita (infectia colului uterin) si cel mai frecvent prin salpingita (infectia trompelor uterine) adesea fara simptome; este cea mai frecventa dintre bolile venerice si afecteaza si alte organe precum: rectul, ochiul, faringele iar uneori prin sange produce infectii si la distanta. 
Cum se manifesta aceasta boala? 
La barbat apare o secretie purulenta galben verzuie, insotita de mancarime, dureri la urinat; urina este tulbure. Mai rar apare o inflamatie a glandului si o stare febrila. Netratata, infectia continua si se cronicizeaza. In aceasta faza apare si urina rosie datorita prezentei sangelui in urina, urinare frecventa si erectii dureroase. Netratata apar in continuare complicatii cum sunt: balanita, fimoza, parafimoza sau prostatita; mai rar pot apare artrita gonococica, endocardita, meningita sau chiar septicemia.
La fete se manifesta sub forma unor secretii purulente, insotite de mancarime si senzatie de arsura la nivelul uretrei, vulvei si vaginului. Prin scarpinare se pot produce autoinoculari extragenitale mai ales la nivelul conjunctivei. Netratata se poate croniciza. Localizarile extragenitale sunt rectita gonococica, orofaringita gonococica si conjunctivita gonococica. Aceasta din urma, netratata se poate complica cu cheratita sau chiar perforatii corneene. Tratamentul conjunctivitei consta in aplicatii cu picaturi cu nitrat de argint 1%. 
Tratamentul acestei afectiuni, atat la baieti cat si la fete, consta in Doxiciclina si Amoxicilina sau Kanamicina, Chinolone etc., care asigura vindecarea bolii.
Complicatia cea mai frecventa ramane infertilitatea chiar si dupa o singura infectie, datorita faptului ca salpingita duce frecvent la infundarea trompelor uterine.

Infectiile negonococice sunt provocate de alti agenti infectiosi decat gonococul cum sunt: Chlamydii, Trichomonas vaginalis, Candida albicans, Virusul Herpes etc.
Aceste infectii produc la baieti uretrite iar la fete vulvovaginite, salpingite etc. 
a. Infectia cu Chlamydia
La fete vulvovaginita cu Chlamydia este frecventa la cele care iau contraceptive orale si la tinerele sub 20 de ani active sexual. Infectia este de obicei asimptomatica, se manifesta cel mult printr o secretie purulenta, abundenta si sangerari dupa contact sexual. Diagnosticul se pune doar prin teste de laborator. Complicatiile acestei infectii sunt sterilitatea (datorita blocarii trompelor uterine) si sarcina ectopica (extrauterina). Infectia se transmite de la mama la fat provocand diferite infectii fetale: conjunctivita, otita medie, pneumonie. Tratarea bolii se face cu Tetraciclina, Eritromicina sau Amoxicilina. 
La baieti infectia este subacuta cu secretie putin abundenta, clara, redusa uneori doar la „picatura matinala” sau doar cu o senzatie de arsura la nivelul uretrei.
b. Infectia trichomoniazica 
La fete vulvovaginita trichomoniazica este alta infectie foarte frecventa, produsa de un parazit numit Trichomonas vaginalis iar simptomele care apar sunt: o secretie persistenta urat mirositoare, galbuie sau galben verzuie, abundenta; mancarime; usturime si dureri la urinat. Netratata aceasta infectie se cronicizeaza si pot apare complicatii ca cervicita, salpingita si infectii ale nou nascutului.
La baieti infectia tricomoniazica poate da o uretrita discreta cu secretie uretrala putin abundenta, clara sau mai rar purulenta, asociata cu dureri la urinat.
c. Vulvovaginita micotica cu Candida albicans este cea mai frecventa infectie micotica (60 90% dintre micoze), care apare la fete, fiind favorizata de folosirea antibioticelor, de sarcina si de medicamente care scad imunitatea. Simptomele sunt: mancarime intensa (simptomul principal), secretie albicioasa si lipicioasa, dureri la urinat. Aceasta infectie chiar si tratata recidiveaza frecvent si se poate croniciza la cei care folosesc frecvent medicamentele sus numite. Se trateaza cu antimicotice (ovule vaginale cu Miconazol sau Clotrimazol).
d. Vulvovaginita herpetica este o infectie virala care apare la fete sub forma de leziuni veziculoase. Infectia se transmite la nou nascut. Se trateaza cu antivirale (Zovirax).
La baieti infectiile micotice si herpetice produc uretrite care se manifesta asemanator cu celelalte uretrite negonococice, adica apar mancarime, usturime la urinat, uneori secretii si inflamatia glandului. Netratate se cronicizeaza complicandu se uneori cu balanite si orhiepididimita (inflamatia testiculelor).

Prevenirea bolilor venerice are un rol important deoarece fiecare caz poate constitui o sursa de infectie pentru cei din familie (sot, sotie, logodnic, prietena). In raspandirea acestor boli un rol important revine comportamentului sexual. Un mare procentaj de imbolnaviri se datoreaza contactelor intamplatoare neafective. Numarul acestor „surse de contaminare” a crescut ingrijorator in ultimii ani (inclusiv in randul elevilor si studentilor). Alte modalitati de transmitere ale acestor boli (intr un procentaj mic) sunt: 
• contact direct prin sarut, muscatura, alaptare; 
• contact direct accidental sau profesional (medici, asistente) cu leziunile contagioase, cu produsele patologice contaminate ale unui bolnav (sange, sperma, secretie vaginala);
• contact indirect prin obiecte;
• transmitere pe cale congenitala de la mama la fat.
Masuri generale de prevenire ale acestor infectii sunt evitarea lenjeriei sintetice, toaleta locala riguroasa, dar mai ales evitarea relatiilor sexuale, care favorizeaza aparitia acestor boli.
Este indicat un control periodic cel putin anual la medicul de familie pentru depistarea precoce a acestor boli.


Sursa:

- http://provita.org.ro/index.php?dir=2.Documentatie/&file=4.Cursuri.rar
- http://www.pentruviatacluj.ro/materiale-pentru-elevi/27-boli-cu-transmitere-sexuala-bts-boli-venerice-curs-3-pentru-elevi-dr-christa-todea-gross

Alte surse:

- Brosura: Avortul si contraceptia http://www.avortulsicontraceptia.ro/arhiva/Brosura-Avortul-si-contraceptia-7-mai-2008.pdf